Adrian Ţuţuianu: Calificarea în domenii ce nu se caută, principala cauză a lipsei forţei de muncă

Adrian Ţuţuianu: Calificarea în domenii ce nu se caută, principala cauză a lipsei forţei de muncă

Vicepreşedintele Senatului, Adrian Ţuţuianu, a declarat, la o dezbatere ce a avut loc la Târgovişte, că şcolarizarea insuficientă sau în domenii care nu se caută reprezintă principala cauză a lipsei forţei de muncă la nivel naţional.

”Nu doar judeţul Dâmboviţa, ci România se confruntă astăzi cu o acută criză a forţei de muncă. Pentru că am primit la un moment dat sarcina să fac o analiză, vorbesc în calitate de vicepreşedinte al Senatului şi în calitate de lider al unui partid politic, am să vă spun câteva concluzii preliminare, ca să avem o bază de discuţii: 350.000 de oameni sunt în şomaj, dintre ei peste 200.000 sunt apţi de muncă. De ce nu merg la muncă? Două motive: 70% dintre ei nu au opt clase şi atunci ANOFM are o lege pe care nu a intenţionat să o modifice niciodată, în care dacă nu ai opt clase nu poţi intra la niciun curs de calificare şi, în al doilea rând, pentru că AJOFM continuă să dea tot felul de hârtii pe care unii le utilizează să meargă la primării să ia tot felul de ajutoare sociale”, a spus Ţuţuianu.

Acesta a vorbit şi despre cei care beneficiază de ajutor social, sunt apţi de muncă, dar nu reuşesc sau nu vor să se angajeze. Tot printre cei care nu reuşesc să se integreze pe piaţa muncii sunt absolvenţii care aleg să se specializeze în domenii mai puţin căutate de angajatori.

”Ajutor social: sunt 200.000 de beneficiari la nivel naţional, dintre aceştia 100.000 sunt apţi de muncă. Fără să deranjez pe cineva, 70% sunt de etnie romă, ceea ce înseamnă că măreţele programe pe care le tot derulăm de ani de zile ca să integrăm comunitatea romă nu au niciun rezultat. A treia chestiune, programe de master: 7.000 de masteranzi pe an de la filologie, 200 la inginerie chimică, 7.000 aproape pe an la drept administraţie publică”, a precizat Adrian Ţuţuianu.

Senatorul social democrat a adăugat că, din discuţiile cu angajatori din Dâmboviţa, de cele mai multe ori cei care vin să se angajaze nu au calificarea necesară.

”Am primit ieri, pentru că am discutat şi cu investitori, o analiză pe meserii. Vă dau două exemple: sudori, lăcătuşi, prelucrători prin aşchiere, calificări de tipul ăsta, distribuţia pe categorii de vârstă, peste 70% dintre cei care lucrează în aceste meserii astăzi sunt persoane peste 50 de ani, cei mai mulţi între 50-62 de ani, de la 62 la 70 de ani mai sunt unii care lucrează, probabil sunt şi pensionari, iar dacă ne ducem la ce pregăteşte liceul din România, în plaja 18-22 de ani sunt 2% în aceste meserii. Citându-l pe Băsescu, ca să nu mă acuzaţi că îl citez pe Dragnea, ajungem la concluzia că producem filosofi, nu ştiu ce mai producem, dar nu ce are nevoie piaţa de muncă”, a afirmat Ţuţuianu.

Conform acestuia, în Dâmboviţa sunt câteva mii de locuri de muncă disponibile, la Titu, în industria de automotive şi la Centrul Tehnologic Renault, dar şi la Găeşti şi Ulmi, unde Arctic are nevoie de angajaţi calificaţi.

”Noi trebuie să ne uităm în direcţia în care se dezvoltă judeţul. Am să rog oamenii de afaceri să spună care le sunt doleanţele, pentru că ştiţi ce îmi spun mie funcţionarii, de exemplu, de la AJOFM: nu ştim noi ce cursuri au nevoie operatorii, că nu ne dau. Ştiţi ce şcolarizează ANOFM, la nivel naţional? Vă dau câteva cifre. Vă îngroziţi. 400 de paznici, manageri de proiect – 400, inspectori resurse umane – 150, autogrederul nu are cine-l conduce, niciun curs, tractorişti, din aceştia moderni, care să circule cu tractoare informatizate nimic, sudori niciun curs”, a declarat Adrian Ţuţuianu.

Acesta a spus că are şi o explicaţie în acest sens.

”De fapt ce se întâmplă? Vorbesc la nivel general, nu de Dâmboviţa, realitatea e că AJOFM toacă bani publici, enorm de mulţi, pe cursuri care nu au nicio legătură cu piaţa şi la care sunt abonate nişte firme, mai mari sau mai mici, pentru că majoritatea acestor cursuri sunt făcute de nişte băieţi deştepţi care funcţionează pe această zonă”, a subliniat Ţuţuianu.

Acesta a vorbit şi despre faptul că liceele din judeţ, dar nici Universitatea Valahia Târgovişte nu oferă calificarea necesară pentru domeniile care se dezvoltă în Dâmboviţa, respectiv industria auto, de aparate electronice şi electrotehnice, turism.

”Ce dezvoltări avem în judeţ? La Ulmi şi Târgovişte, grupul Artic are o dezvoltare cu câteva mii de locuri de muncă până în 2020 fabrica se construieşte, la întâlniri cu cetăţenii le-am spus să aducă câte un CV, n-am reuşit să strângem mai nimic. Lângă Artic sunt cinci furnizori de echipamente. Are şcoala din Dâmboviţa vreun răspuns? Mai deloc (…). La Padina Peştera avem staţiune de interes naţional, există în şcoala din Dâmboviţa să pregătească recepţioneri, cameriste, bucătari, ospătari, ghizi de turism? Mai nimic. Vine inspectoratul şcolar şi spune că avem Liceul Economic de la Târgovişte, dar de acolo 90% se duc la facultate. Am mai făcut o clasă la Pucioasa sau la Nucet, n-are nicio legătură. Nu mai vorbim că nu ştiu nimic şi la chestiunile tehnice profesorii sunt total nepregătiţi pentru ceea ce înseamnă nivelul tehnic actual, că nu au ateliere, asta e altă chestiune”, a mai spus Ţuţuianu.

Dezbaterea de joi referitoare la problemele și necesitățile existente pe piața forței de muncă din judeţ a fost organizată de CJ Dâmboviţa, cu sprijinul Universităţii Valahia Târgovişte şi al AJOFM Dâmboviţa.



error: Conţinut protejat !!