Dâmboviţa: Melci perforaţi, folosiţi la coliere sau aplicaţii vestimentare, vechi de 31.000 de ani, descoperiţi la Poiana Cireşului

melci-arheologie

Mai mulţi melci perforaţi a căror vechime este de 31.000 de ani, folosiţi la coliere sau aplicaţii vestimentare, au fost descoperiţi de arheologi dâmboviţeni în situl Poiana Cireşului din Piatra Neamţ, se arată într-un comunicat de presă al Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte, remis joi.

În campaniile arheologice din anii trecuţi, desfăşurate în şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, se descoperea primul colier din 12 cochilii de melci perforaţi.

”Erau primii melci perforaţi descoperiţi în Paleoliticul din România”, se arată în comunicatul Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte.

Acum au fost descoperiţi alţi 28 de melci perforaţi.

”Iată că în acest an, tot la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ şi tot în nivelul Gravetian III, conform  datărilor C-14 cu o vârstă de 31.000 de ani (vârste calibrate), s-au descoperit deja încă 28 melci perforaţi (18 întregi şi zece fragmentaţi în zona orificiului de suspendare). Majoritatea exemplarelor par a aparţine tot speciei Lithoglyphus naticoides, iar cel puţin 10 exemplare în mod cert unei alte specii neprecizată în această fază a cercetătorilor. Aceştia din urmă, de culoare roşiatică, excelează din punct de vedere estetic şi sunt mult mai rezistenţi. Tehnica de perforare pentru exemplarele similare celor din anii trecuţi este aceeaşi, iar pentru exemplarele roşiatice s-a utilizată o tehnică diferită, care includea procedee de abraziune a cochiliilor în zona care urma să fie perforată”, se precizează în comunicatul Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte.

Conform sursei citate, recuperarea unor astfel de artefacte, uneori destul de fragile, cu dimensiuni între 5-9 mm diametrul nu ar fi fost posibilă decât prin aplicarea unei tehnicii de săpătură extrem de riguroasă, cu decapări milimetrice în stratele de cultură şi utilizarea exclusiv a unor spatule din lemn care să nu afecteze în niciun fel obiectele foarte fine.

”Acesta este, de altfel, secretul bogăţiei obiectelor de podoabă şi de artă descoperite la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ şi a faptului că acest şantier este unic şi se deosebeşte de alte situri similare, cercetate prin metode care nu au cum să ducă la recuperarea obiectelor milimetrice, dar extrem de importante, după cum se vede, pentru reconstituirea vieţii economice, sociale şi spirituale a comunităţilor preistorice. Suntem convinşi că aplicarea unei metodologii adecvate şi pe alte şantiere paleolitice din România va duce la rezultate similare celor de la Poiana Cireşului”, se arată în comunicatul Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte.

Conform comunicatului, prin descoperirile anterioare şi cele din acest an, şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ ne oferă una din cele mai reprezentative colecţii de cochilii de melci din cultura Gravetiană din Europa, încadrată între 20.000 şi 30.000 de ani.

”Mult mai fragile decât altele, aceste podoabe, folosite cu o astfel de frecvenţă, poate sublinia nu numai simţul estetic ridicat al comunităţilor paleolitice de acum 30.000 de ani, dar şi probabil diversitatea utilizării lor sub formă de coliere sau aplicate pe vestimentaţie”, se mai arată în comunicatul Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte.

Arheologii speră să mai găsească astfel de obiecte de colecţie.

În 2013 şi 2014, arheolohii au descoperit în situl de la Poiana Cireşului două pandative de piatră vechi de 20.000 de ani

”În pofida faptului că şanterul arheologic Poiana Cireşului-Piatra Neamţ oferă în fiecare an descoperiri importante pentru patrimoniul arheologic al ţării noastre şi nu numai, Ministerul Culturii, prin noua şi fantomatica Comisie Naţională de Arheologie (ultima creaţie şi ilegalitate a ex-ministrului Vlad Alexandrescu), nu a găsit de cuvinţă, ca de obicei, să atribuie fonduri pentru săpăturile arheologice din acest an, în măsura în care anul trecut aici a fost descoperită cea mai veche şi unica figurină antropomorfă paleolitică sculptată de pe teritoriul României şi din această parte a Europei (peste 23.000 de ani vârstă C-14 calibrată). Trebuie să ţinem seama că la Poiana Cireşului s-a descoperit peste 70 % din toate obiectele de podoabă şi de artă mai vechi de 10.000 de ani recuperate de pe întreg teritoriul  ţării noastre, de-a lungul tuturor timpurilor”, se precizează în comunicatul în comunicatul Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte, semnat de şeful de şantier de la Poiana Cireşului, Elena Cristina Niţu şi de responsabilul ştiinţific Marin Cârciumaru.

În comunicat se arată şi cine a finanţat săpăturile arheologice de la Poiana Cireşului, judeţul Neamţ.

”Pentru desfăşurarea în bune condiţii a cercetărilor arheologice din acest an pe şantierul arheologic de importanţă naţională şi pentru patrimoniul arheologic universal de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ trebuie să mulţumim, ca şi în anii precedenţi, Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cu deosebire preşedintelui acestuia, conf. univ. dr. Adrian Ţuţuianu, precum şi Asociaţiei Geto-Dacii, reprezentată prin Daniel Roxin. Săpăturile arheologice s-au desfăşurat în colaborare cu Complexul Muzeal Judeţean Neamţ”, se precizează în comunicatul Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

error: Conţinut protejat !!