Strategia de dezvoltare a Târgoviştei, plină de idei trăznite şi nerealiste

strategie-dezvoltare-targoviste

Modernizarea sistemului de termoficare, care nu mai există de câţiva ani, reabilitarea spitalului municipal, care la fel nu mai există, a fost transformat în secţii ale spitalului judeţean, metrou uşor care merge prin câmp, înfiinţarea de centre mecanizate cu maşini agricole care să deservească 10.000 de hectare fiecare, sunt idei care se regăsesc în Strategia de Dezvoltare a Municipiului Târgovişte.

În document se mai propune realizarea de canal navigabil pe Ialomiţa cu locuri pentru acostare ambarcaţiuni.

Strategia prevede şi repunerea în funcţiune a transportului cu troleibuze. Sistemul a fost înfiinţat pe vremea primarului Iulian Furcoiu şi abandonat pentru că era costisitor şi ineficient. Acum este degradat în totalitate şi va fi, probabil, la fel de ineficient.

Instalarea de staţii de încărcare electrică a autovehiculelor şi punerea în funcţiune a unei flote de taxiuri electrice sunt alte două propuneri. În primul caz este prematură investiţia în condiţiile în care în oraş nu există nicio maşină electrică. Propunerea a doua este benefică pentru mediu, dar greu sustenabilă pentru investitori.

Formularea următoare din strategie pare lipsită de logică:

”Continuarea lucrărilor unor căi de comunicație existente, precum:

– Drumul Județean 721 Titu – Piersinari-Văcăresti- Colanu

– Actuala centură care se termina brusc în DN 72A, strapungând orașul sub forma Bulevardului Eroilor”.

Energie eoliană la Mănăstirea Dealu este propusă ca investiţie cu termen 2020.

Crearea unui Colegiu Național pentru formarea integrată a tinerilor în zona Mănăstirea Dealu, se mai propune în strategie, în condiţiile în care clădirile de la Mănăstirea Dealu au fost concesionate unei firme din domeniul medical.

Strategia a fost respinsă, miercuri, de consilierii locali. Nu putem spune care dintre consilieri a votat pentru şi care împotrivă, votul fiind electronic şi secret pentru cei prezenţi la şedinţă. Se afişează pe două monitoare din sala de şedinţă trei prisme cu numere în dreptul lor care reprezintă numărul de voturi pentru, abţineri şi împotrivă. Nu se afişează nicăieri, în mod transparent, cum cere legea, nominal cum au votat consilierii locali.

Primarul interimar al Târgoviştei, Cristian Stan, şi-a exprimat la şedinţă nemulţumirea faţă de modul în care a fost întocmită Strategia de dezvoltare a municipiului.

”Sunt, sincer vă spun, dezamăgit de cum arată strategia. Dacă vrem să atingem nişte obiective, eu înţeleg că e un document programatic, dar asta nu înseamnă că în documentul respectiv trebuie să avem nişte lucruri care nu au nicio legătură cu realitatea. Dar nicio legătură cu realitatea. Sunt dezamăgit şi de cei care s-au ocupat din cadrul primăriei de acest proiect. Am vrut să îl prezint consiliului local pentru a se lua contact cu acest document. Ca şi utilitate el este foarte important, e esenţial. E un document pe care trebuie să îl avem la Planul Urbanistic General, doi, reprezintă un document în baza căruia se face finanţarea din fonduri europene”, a spus primarul interimar al Târgoviştei, Cristian Stan.

Acesta a mai dat câteva exemple de proiecte care nu au ce căuta în strategie.

”Îmi prezentaţi 285 de proiecte, care sunt, mă rog, pe 25 de obiective. Numai că nu înţeleg cum poate această strategie să ajute (…). Nu înţeleg de ce în acaestă strategie avem, de exemplu, modernizarea spitalului municipal, nu înţeleg de ce ne mai referim la modernizarea şi eficientizarea sistemului centralizat de încălzire. Nu înţeleg cum ne putem referi în strategie la modernizatea bazei Petrolul, care nu e a noastră. Realizarea unei secţii complexe materno-infantile la spitalul judeţean, păi cum pot eu să realizez lucrul ăsta? Cum să am un obiectiv legat de spitalul judeţean, când eu nu pot să intervin acolo (n.r. consiliul judeţean are atribuţii în administrarea spitalului judeţean)? Nu mai vorbesc de investiţii în agricultură care să deservească 10.000 de hectare ş.a.m.d.”, a mai spus Cristian Stan.

Strategia a fost realizată de firma Alter Ego din Bucureşti şi a costat 1,5 miliarde de lei vechi.



1 Comentariu

  1. Avatar
    iuliu octombrie 01, 2015

    Troleibuzul nu este nici scump nici ineficient, DIMPOTRIVA. A fost desfiintat pt. afacerile cu motorina!

Lasă un comentariu

Adresa de mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

error: Conţinut protejat !!